RONOS RONOS

“Colaborarea oftalmologilor, neurologilor si neurochirurgilor este singura capabila sa rezolve cazurile complexe pe care niciunul dintre ei nu le-ar aborda separat.”


Dr. Tatiana Roşca




Poster prezentat la: -

Descarcare Poster (2,03MB)

Caz medical:
Posibil diagnostic etiologic intr-un caz de staza papilara
de Dr. Tatiana Roşca, Dr. Alina Mureşan, Dr. Ana Tatiana Şerban, Dr. Maragkos Nikolaos



Introducere

Pacienta C.M de 52 ani, în 10 zile este adusă cu salvarea la unitatea de primiri urgenţe de 8 ori

  • Consulturi

    - ORL
    - gastroenterologie
    - neurologie
    - medicină internă
    - neurochirurgie

Prezentare de caz


Toate figurile

Nota: pentru a vedea figurile individual, faceti clic pe legaturile din pagina, de forma: Fig.A.

23 Iulie 2005 brusc cefalee, vărsaturi incoercibile, ameţeli, tulburări de vedere
tranzitorii, nistagmus, imposibilitatea ortostatiunii

  • Istoric:
    - de la 14 ani migrene;
    - de 4 ani anticoncepţionale pentru reglarea ciclului menstrual
  • Examenul clinic pe aparate:
    - TA=100/65mmHg, normal în rest

Examen FO la internare: AO stază papilară

  • Examenul neurologic:
    - imposibilitatea ortostaţiunii
    - moderată redoare a cefei
    - nistagmus orizontal
    - tinitus UD>US
  • Examene paraclinice la internare:
    - hemoleucograma normală
    - VSH = 11mm/h
    - biochimie: uree = 44,47 mg/dl; AST(GOT)=59U/L (N=46)
    - coagularea normală

Fig. 1; Fig. 2

 

Diagnostic clinic de etapă:

- Hipertensiune intracraniană benignă?

- Suspiciune de tromboză de sinusuri durale?

  • Etiologie:
    - infecţioasă (infecţie sinuzală cel mai frecvent stafilococică
    - inflamatorie: lupus, Behçet, Sjögren,artrita reumatoidă, artrita psoriazică, purpură trombocitopenică autoimună
    - stări de hipercoagulabilitate
    - deshidratare

Fig. 3; Fig. 4; Fig. 5

 

Diagnostic de etapă:
Tromboză de sinus sigmoid, de sinus transvers şi de sinus longitudinal superior în 1/3 anterioară

 

Etiologie în curs de precizare

- STARE DE HIPERCOAGULABILITATE

- SINDROM ANTIFOSFOLIPIDIC pentru că LUPUSUL ANTICOAGULANT este prezent la dozări succesive

 

Fig. 6; Fig. 7; Fig. 8; Fig. 9; Fig. 10

  • Examene paraclinice:
    - Eozinofilie > 7,6%
    - LA pozitiv la 3 dozări succesive, la 6 săptămâni
    - ELISA pentru toxoplasma IgM: 1,688 (N=0,450); IgG: 2,460 (N=0,550)
    - după o lună de tratament IgM: 0,978; IgG: 1,283

Tratament

Primele 4 luni numai heparină cu masă moleculară mică(sulodexide).
Se adaugă şi tratamentul etiologic.
În ultima lună şi tratament trofic cerebral (cerebrolysin).

 

 

Discutii

Particularitatile cazului:

  • Starea de hipercuagulabilitate este determinată de SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC secundar datorat prezenţei unei infecţii cu TOXOPLASMA GONDII.
  • Manifestările oculare şi cerebrale sunt determinate de INFECŢIA SUBCLINICĂ indusă de parazit.
  • Tratamentul se adresează atât etiologiei infecţioase cât şi stării de hipercuagulabilitate.

Concluzie

Diagnosic final:

Sindrom antifosfolipidic postinfectios (secundar unei infectii cu toxoplasma gondii) cu manifestari vasculare retiniene si cerebrale

Bibliografie

[1] de Bruijn SFTM, Stam J, for the Cerebral Venous Sinus Thrombosis Group.
Randomized, placebo-controlled trial of anticoagulant treatment with low-molecular-weight heparin for cerebral sinus thrombosis. Stroke.1999;30:484–488
[2] Pillai LV, Ambike DP, Nirhale S, Husainy SM, Pataskar S. Cerebral venous thrombosis: An experience with anticoagulation with low molecular weight heparin. Indian J Crit Care Med 2005;9:14-18
[3] Schaller B, Graf R. Cerebral Venous Infarction: The Pathophysiological Concept. Cerebrovasc Dis 2004;18:179-88
[4] Allroggen H, Abbott RJ. Cerebral venous sinus thrombosis Postgrad Med J 2000;76;12-5. 
[5] Nagaraja D, Sarma GR. Treatment of cerebral sinus/venous thrombosis. Neurol India 2002;50;2:114-6.  
[6] Farb RI, Vanek I, Scott JN, et al: Idiopathic intracranial hypertension: the prevalence and morphology of sinovenous stenosis. Neurology 2003 May 13; 60(9): 1418-24
[7] Oppenheim C, Domigo V, Gauvrit JY, et al: Subarachnoid hemorrhage as the initial presentation of dural sinus thrombosis. AJNR Am J Neuroradiol 2005 Mar; 26(3): 614-7
[8] Zweifler RM: Management of acute stroke. South Med J 2003 Apr; 96(4): 380-5
[9] Biousse V, Ameri A, Bousser MG. Isolated intracranial hypertension as the only sign of cerebral venous thrombosis. Neurology 1999;53:1537–42

 
 

Ultima actualizare: 13.01.2017